Majoritatea studiilor actuale demonstrează că cei care au fost expuşi în primul an de viaţă la un animal de companie au prezentat un risc mai mic de a dezvolta alergii la câini sau pisici mai târziu în viaţă.

ÃŽntr-un ultim studiu apărut luna aceasta în jurnalul Clinical & Experimental Allergy, cercetătorii de la Spitalul Henry Ford din Detroit au urmărit 566 de băieţi şi fete de la naştere până la vârsta de 18 ani, colectând cu regularitate date de la copiii din familiile care creşteau animale de companie în casă. La sfârşitul studiului, cercetătorii au luat mostre de sânge de la copii şi au testat subiecţii pentru alergii la câini sau pisici.

Copiii care au crescut alături de pisici în primul an de viaţă prezentau un risc de două ori mai scăzut la dezvoltarea unei alergii la pisici decât cei care nu au avut animale de companie. Un risc scăzut a fost descoperit şi la băieţii care au trăit de mici cu câini în casă, deşi efectul nu a fost la fel de puternic ca şi în cazul fetelor.

Cercetătorii au concluzionat că expunerea la vârste înaintate nu face mare diferenţă. "Primul an de viaţă este o perioadă critică din copilărie, în care expunerea la câini sau pisici influenţează sensibilizarea la animale", concluzionează autorii studiului.

Un alt studiu publicat în The Journal of American Medical Association în anul 2002, a ajuns la concluzia că "majoritatea copiilor expuşi la doi sau mai mulţi câini, sau pisici, în primul an de viaţă, au avut un risc scăzut de a dezvolta alergii la acarieni, rugină şi păr de animale".

Cercetătorii sugerează că expunerea la un câine sau la o pisică în primul an de viaţă poate reduce riscul de a deveni alergici la animale.

Sursa: New York Times